duminică, 26 ianuarie 2014

Dosar medical: Fryderyk Franciszek Chopin



      Antecedente heredo-colaterale: 
    -          tatal:  infectii respiratorii recurente, deces la 74 ani
    -          mama: fara vreo boala cronica, deces la 87 ani
    -          sora: infectii respiratorii frecvente, deces la 47 ani prin afectiune respiratorie
    -          sora: tuse cronica si dispnee din copilarie, episoade de hematemeza de la varsta de 11 ani, deces la 14 ani prin hemoragie digestiva superioara masiva
Antecedente personale patologice:
    -          intoleranta la grasimi (dureri abdominale, diaree, scadere ponderala)
    -          la 16 ani: adenopatii laterocervicale, simptomatologie respiratorie si cefalee, simptome care au persistat 6 luni
   -          la 20 ani: simptome similare
-          la 21 ani: primul episod de hemoptizie; asociaza febra, cefalee, durere toracica.
-          la 25 ani: laringita si bronsita
-          la 27 ani: febra, hemoptizii si hematemeza
-          la 28 ani avea o greutate de 45 Kg la o inaltime de 170 cm (IMC= 15, 5 Kg/m2)
        Istoricul bolii:     
Pacient in varsta de 39 ani, subponderal, fumator ocazional, cu antecedentele heredocolaterale de boala pulmonara, cu intoleranta la grasimi, cu tuse cronica productiva, cu acutizari infectioase repetate, cu hemoptizii aparute prima oara in urma cu 18 ani, cu dispnee agravata progresiv.
George Sand  si Liszt spuneau ca suferinta lui  Chopin a debutat in copilarie cu simptome respiratorii, diaree si scadere ponderala.
Era descris ca fiind palid. In 1844 o buna prietena, soprana Pauline Viardot ii face o caricatura in care apare cu „torace in butoi” si membre subtiri.
In 1848 era descris ca „firav, slab si palid”.
In noiembrie 1848 el insusi scria:  "Am fost bolnav in ultimele 18 zile. Nu am iesit deloc afara din casa ...am dureri de cap, respiratie scurta.....Doctorii ma viziteaza zilnic”.
In 1849 boala avanseaza rapid. Chopin abia se mai putea ridica din pat. Acuza dureri la nivelul articulatiilor mainilor si gleznelor.
In iunie 1849 prezinta hematemeza, edeme gambiere, astenie fizica.
In luna iulie a aceluiasi an scria:  „Picioarele imi sunt umflate... Sunt slabit...nu pot urca scarile...ma sufoc”.
          Ipoteze diagnostice:
Tuberculoza- Chopin a primit de la o parte din medicii care-l ingrijeau, diagnosticul de  tuberculoza. Tusea cronica si hemoptiziile sunt simptome comune in tuberculoza, dar oare poate cineva supravietui aproape 20 ani cu acest diagnostic, netratat fiind?
La autopsie insa nu au fost gasite modificari de organ tipice determinate de tuberculoza. Autopsia a fost efectuata de un renumit profesor de anatomie, autor de carti de anatomie, patologie si chirurgie, Prof. Dr. Cruveilhier, care l-a ingrijit pe compozitor in ultimii ani de viata.
Fibroza chistica- poate explica tuse cronica productiva, hemoptiziile, exacerbarile, dispneea, constitutia fizica, perioadele de exacerbare a bolii, dar si simptomatologia digestiva (disfunctia glandelor exocrine – insuficienta pancreatica – steatoreea). Supravietuirea pana la varsta de 39 ani in era preantibiotica a unui pacient cu fibroza chistica este insa putin probabila, doar daca Chopin nu suferea de o forma usoara de boala. Presupusa infertilitate ar fi un argument in plus pentru aceasta ipoteza diagnostica.
Deficitul de alfa 1 antitripsina- poate explica simptomele pulmonare si o parte din cele digestive, dar un pacient cu ciroza hepatica, cu hipertensiune portala, varice esofagiene si hematemeza ar fi trebuit sa prezinte asociat  icter si/sau ascita. De asemenea nu se explica istoricul de diaree cronica. Aceasta ipoteza diagnostica ar explica si decesul surorii la 14 ani prin hemoragie digestiva superioara datorata rupturii varicelor esofagiene in context de ciroza hepatica.
Hipogamaglobulinemia – infectiile sinupulmonare recurente pot avea drept cauza un deficit de imunoglobuline, dar simptomele digestive nu pot fi explicate astfel;
Aspergiloza bronhopulmonara alergica - simptomele respiratorii ale compozitorului pot fi explicate partial de aceasta afectiune, dar cele digestive si sistemice nu. De asemenea Chopin nu pare sa fi avut un istoric de astm.
Stenoza mitrala – de cele mai multe ori este de cauza reumatica, iar in cazul lui Chopin nu exista date despre prezenta acestei patologii. Poate determina insa multe din simptomele cronice ale compozitorului: toleranta scazuta la efort, dispneea, ortopneea, scaderea ponderala, casexia. Este insa putin probabil ca stenoza mitrala sa apara la o varsta asa de tanara. De asemenea simptomele gastro- intestinale nu sunt explicate de aceasta boala.
         Alte posibile diagnostice sunt: sindromul Churg- Strauss, abces pulmonar, hemosideroza, malformatie arterio- venoasa pulmonara.
        Chopin moare la 39 ani,  pe 17 octombrie 1849.
        Cauza mortii trecuta in  certificatul de deces a fost tuberculoza laringiana si pulmonara.
Laura Lihatchi 



Bibliografie:
1). Kubba, AK; Young, M (1998). "The long suffering of Frederic Chopin". Chest 113 (1): 210–6. 
2). Cheng, TO (1998). "Chopin's illness". Chest 114
3). Carter, ER (1998). "Chopin's malady". Chest 114 (2): 655–6.
4). Lagerberg, Steven. "Chopin's Heart - The Quest to Identify the Mysterious Illness of the World's Most Beloved Composer." Lagerberg, 2011

George Mihail Zamfirescu - teatru și suferință


Printre piesele puse în scenă actualmente la Teatrul Național din București se regăsește  comedia amară “Idolul și Ion Anapoda”, sub regia Ion Cojar și cu o distribuție de excepție: Dan Puric, Ileana Stana Ionescu, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Irina Cojar, Silviu Biriş, Matei Alexandru, Afrodita Androne, Erika Băieşu

Îmi aduc aminte și acum cu plăcere că primul contact cu piesa a fost prin anii ‘90, vizionând spectacolul musical de televiziune cu regretații actori Leopoldina Bălănuță și Dinu Manolache.

Autorul este G.M. Zamfirescu, actor, director de scenă și unul dintre cei mai importanți dramaturgi  interbelici. Valeriu Râpeanu îl descrie ca pe un “partizan al înnoirii artei teatrale în spirit realist, împotriva anchilozei, rutinei, îngustimii de vederi, a spiritului de tarabă și coterie”.
        Cele mai de preț lucrări ale sale sunt elaborate în decurs de 10 ani, lăsându-ne moștenire piese de teatru  (“Domnișoara Nastasia”, “Cuminecătura”, “Sam” , “Idolul și Ion Anapoda”), romane (“Maidanul cu dragoste”, “Madona cu trandafiri”, “Bariera”- rămas neterminat), nuvele, scurte articole, însemnări și versuri.
       Subiectul central al operei lui G.M. Zamfirescu este lupta omului cu viața. Poate nu întâmplator este aleasă această tematică, săracia însoțind cea mai mare parte din viața scurtă a scriitorului.
        Unul dintre cei mai apropiați prieteni ai săi, poetul Camil Baltazar aducea în scris în România literară în iunie1932, căteva marturii elocvente: “G.M Zamfirescu locuiește într-o modestă și scundă locuință la o margine tare depărtată a Bucureștiului. O locuință în care lumina electrică e încă un suav deziderat”.
        Munca asiduă și neajunsurile vieții îl fac victima tuberculozei, asemeni altor figuri proeminente ale vieții culturale și științifice din primele decenii ale secolului al XX-lea. Moare la vârsta de 40 de ani într-o deplină activitate creatoare.

Irina Pele