Intersecții

La ce ajută în medicină lucrurile învățate la cursul de pictură? Scurtul eseu pe care l-am scris despre Modigliani este de fapt un ”ciot”. Denumirea de ”ciot” este dată la Wikipedia articolelor foarte scurte, care conțin numai o cantitate minimală de informație. Aș vrea aici să dezvolt mai în detaliu cum ar putea ajuta anumite tehnici de la cursul de pictură și în profesia de medic.

Voi rămâne la domeniul vizualului. Mai precis al comunicării medicale cu ajutorul PowerPoint-ului.

Dezvoltarea și simplificarea acestui program a revoluționat prezentările medicale. În același timp însă, mai toate simpozioanele medicale au devenit foarte asemănătoare. Predictibile și uneori plictisitoare. La o astfel de prezentare vedem inevitabil un doctor dependent de PowerPoint. Ce spune doctorul și ce scrie pe diapozitive variază. Dar forma este aceiași.

Ce s-ar putea face pentru a schimba starea de fapt?

Poate că am putea stabili o serie de reguli minime de folosire a PowerPoint-ului. Iar organizatorii de simpozioane să nu mai accepte prezentări care nu sunt făcute după aceste reguli. Reguli de conținut (regula de simplificare: nu mai mult de trei propoziții pe slide, nu mai mult de 5 cuvinte pe propoziție, un slide pentru fiecare minut de prezentare, etc.), dar și reguli de estetică. La regulile de estetică unele elementele legate de compoziția imaginilor învățate la cursul de pictură, sau fotografie, ar putea să ajute.

Regula treimilor

Este o regulă generală, relativ simplă, de compoziție a imaginilor. Dacă nu o găsiți ușor de aplicat la prezentările din PowerPoint, o puteți aplica cu siguranță la fotografiile medicale, sau la cele din vacanțele Dvs. Conform acestei reguli, obiectele de interes din compoziția unei imagini trebuie plasate la colțurile formate din intersecția unor linii paralele și perpendiculare care împarte lungimea și lățimea în trei.

În fotografie, sau pictură, aplicarea regulii treimilor duce la compunerea unei imagini mult mai plăcute din punct de vedere estetic decât dacă subiectul ar fi plasat în mijloc.

Aici este un exemplu de slide mai vechi care a fost transformat putin după aplicarea reguli treimilor.

Slide mai vechi

Regula treimilor

Regula diagonalei

Este o altă regulă de compoziție, care cred că este mai ușor de aplicat la slide-urile din PowerPoint. Conform acestei reguli, obiectele de interes din imagine trebuie plasate de-a lungul unor linii diagonale, care pornesc din colțurile diapozitivului, la unghiuri de 45 de grade.

Regula diagonalei

Liniile diagonale ajută să conducă ochiul printr-o imagine ca printr-o poveste si pot adăuga impact prin dinamism, datorită efectului de mișcare pe care-l sugerează. Mai mult, ochiul este obișnuit să scaneze o imagine afiș, așa cum este și un slide, în diagonală, din colțul stânga sus spre cel din dreapta jos. Ca urmare, orice obiecte de interes poziționate pe această diagonală vor fi înregistrate mai bine de privitor.

Regula raportului de aur

Linia de separare la 3/8 din lungime

Puțin mai complexa, această regulă, promovată ca atare de Leonardo da Vinci, spune că obiectele de interes dintr-o imagine trebuie să fie conținute în dreptunghiuri cu lungimea și lățimea într-un raport de 1,618. Adică linia de separare a primului dreptunghi este la 3/8 din lungimea imaginii. Complicat.

Și care ar fi concluzia?

Chiar trebuie să adoptăm aceste reguli ca dogme stricte în toate prezentările, sau putem să le încălcăm (în continuare), ca în orice operă individuală de creație?

Cred totuși că prin înțelegerea teoriei din spatele unor imagini compuse am putea uneori să ne facem comunicarea vizuală medicală puțin mai plăcută și mai eficientă.

PowerPointul ajută la ilustrarea unei ”povești” și anume a prezentării pe care o avem de făcut. De aceea este un instrument foarte util în comunicările medicale. Dar riscul este de a exagera cu detaliile. Fiind foarte ușor de folosit, PowerPointul poate duce rapid la suprasaturarea audienței cu informație (information overload), ceea ce creează confuzie și plictiseală.

După ”trauma” suferită la ultima conferință la care am participat, datorită "info-obezității" unor prezentări, aș vrea măcar o singură regulă să fie strict impusă. ”Regula simplificării”. Dar despre aceasta, poate mai pe larg, într-un eseu viitor.

Tudor Toma